Paşii…
Lecturi: 1157
Paşii…
Ne naştem şi începem
Să alergăm prin spaţii,
Rotndu-ne cu Globul
În timp – ca pe spirală,
Porniţi, ca să percepem
Şi să sorbim,ca fraţii -
Lumina-n stropi ca bobul,
Din ţarina natală.
Întâi şi-ntâi destindem
Lipiţi de sânii maicăi,
Sub ochii ei ca roua -
Ca bolţile veghind,
Din sunete desprindem
Cuvântul blând al taicăi,
Trecând încet la ziua,
Când ne vedem păşind.
O! Cât de mare pare
Distanţa unui pas,
Din mâna-ntins-a mamei
Spre-al taică-i întins braţ.
Un pas dintâi,dar care,
Ne scoate din impas,
Zburând din cuibul palmei
Spre orizont chemaţi.
Şi iată-ne pe huidiţi
Stârnind căldura ţărnei,
Cu tălpile desculţe
Şi aripi pe obraz,
De-n noapte uluiţi,
Răpuşi ,pe fruntea pernei,
Urmăm pe potecuţe
Şi-n vis ziua de azi.
E rai primordial
Şi totul e-n culoare,
Încât ne pare lumea
Doar sfântă şi curată,
Zburând pe orice deal,
Pe unde nu-i cărare,
Să ştim ce oare culmea
Ascunde şi arată?
Munciţi de întrebare
Şi căutând răspunsul
La tot cât ochiul vede,
Şi câte le simţim -
În bănci abecedare
Deschidem, prindem scrisul,
Şi taina care şede
Să o descoperim.
Ajungem la răscruce -
Pornim, cum ni-i destinul,
Pe drumuri diferite,
Ca să ne prindem darul
Profesiei,ce-l duce
Şi răsplăteşte chinul,
La toţi – după merite -
Pe cât ne toarnă harul.
Şi iată-ne cu soţi,
Şi cu copii cât noi,
Care în scurtă vreme
Ne-or dărui nepoţi,
Ca nişte dalbe porţi,
Ca nişte file noi -
Purtaţi printre extreme
Şi-ajunşi din nou cuminţi.
Din înălţimea dalbă
Şi mult prea înţeleaptă -
Tu vrea-i să ştii răspunsul
La toate câte-au fost.
S-alegi din ele-o salbă,
Cu mâna ta cea dreapta,
Să ştii care-i ajunsul
Şi-al vieţii tale rost?
“A fi, sau a nu fi?!”
E vechea întrebare,
Şi care e răspunsul?
Sau cine-l poate spune?
Răspunsul la – a fi,
E-n fraza următoare:
- Să poţi pe tot parcursul
A rămâne,
A rămâne,
Şi azi şi mâine,
Şi poimâine -
Şi în veci!