CE-ŢI PASĂ ŢIE, CHIP DE LUT…

“CE-ŢI PASĂ ŢIE, CHIP DE LUT…”

Mi-e greu să-ncep,

Mi-e foarte, foarte greu,

Dar trebuie să-i dau odată cep

Mizeriei ce arde sufleţelul meu.

Mi-e greu,

Mi-e foarte, foarte greu!

June eram,

Poate puţin mai mult,

Sub ceruri fără teamă eu zburam

Şi geana zorilor în taină o aşteptam.

June eram,

Poate puţin mai mult.

Dar într-o zi,

Care mi-a fost sortită,

Mi-ai apărut în cale întâia oară,

Timidă şi cu nume de fecioară.

Da, într-o zi,

Care mi-a fost sortită.

Ţin minte bine,

Parcă a fost chiar azi,

Cum sufletul atunci, când te-a zărit —

Te-a cunoscut şi-o clipă a tresărit.

Ţin minte bine,

Parcă a fost chiar azi,

În jurul pieptului,

Tu rece, ca un şarpe,

Te-ncolăceai suflarea să-mi opresc,

Ca să nu pot la vreme cuvântul să-mi rostesc,

În jurul pieptului,

Tu rece, ca un şarpe.

O, cine nu te ştie

Un înger te socoate,

Dar numai eu ştiu bine ce gânduri ai la spate —

Un laţ să cad în coate, în groază şi păcate.

O, cine nu te ştie

Un înger te socoate.

Nu m-ai iubit,

Dar m-ai forţat să te iubesc,

Eu pe iubire fost-am răstignit,

Din cuiurile palmei copii mi-au înflorit.

Nu m-ai iubit,

Dar m-ai forţat să te iubesc.

Când sufletu-mi la masă

Mânca bucate alese,

Tu strecurai în ele doar murdării de bou

Şi-ţi mângâiai în taină rănit amorul tău.

Dar sufletu-mi la masă

Mânca bucate alese.

Femeie din femei

Ce n-au stimat bărbatul,

Care râvnesc să cânte în locul lui în casă,

Cu vorba blândă, dulce, dar firea mincinoasă. Femeie din femei

Ce n-au iubit bărbatul.

Eu mut şi orb am fost

La tot ce mi-a fost dat,

Smerirea, vremi şi vreme, am învăţat în taină,

Iertarea — curăţire de suflet şi de haină.

Da, mut şi orb am fost

Şi toate le-am iertat.

Mă împânziră răii,

Zăceam ca în mormânt,

Plesneau de bucurie în faţa mea lingăii

Căci se gândeau că gata, sunt iată la pământ.

Dar ies din groapa văii

Pe aripi de Cuvânt!

Iubirea este Cruce,

Femeia — răstignire,

Dar sufletul mă duce,

Iertând, spre nemurire!