ZBOR DE LUMÂNARE
Lecturi: 672ZBOR DE LUMÂNARE
(LUI ILIE ILAŞCU)
Curge sângele-n cetate,
Plâng şi pietrele din zid,
Rătăciţi suntem, măi frate,
Ochii cerului se-nchid.
Marea roşie turbată
Se revarsă peste noi,
Ca o fiară-nspăimântată
Printre vremuri de apoi.
Roşie, turbată,
Cade peste noi
Fiara-nspăimântată,
Vremea-i de apoi.
Sânge-i în cetate,
Pietre plâng în zid,
Rătăcim, măi frate,
Bolţile se-nchid.
Întunericul se zbate
Peste neamul cel de sfinţi,
Bate-n piept şi bate-n spate,
Arde pruncii cei cuminţi.
Lângă prag de plai Ilaşcu
Poartă sfeşnic de iubire:
Pofta lui Mihai Pătraşcu
Şi credinţa-n mântuire.
Zbuciumat se zbate
Neamul meu de sfinţi,
Căci avem în spate
Pruncii cei cuminţi.
Ţine-n prag Ilaşcu
Sfeşnic de iubire,
Pofta lui Pătraşcu,
Crez de mântuire.
Arde dârz o lumânare
Şi se-na!ţă înspre cer,
Chiar de-o ţin la închisoare
Într-o cuşcă grea de fier.
Mucenicul sfânt se naşte
Şi pe fruntea-i sus, rămân,
Pentru ziua cea de Paşte:
— Vă iubesc, popor român!
Zboară-o lumânare
Înălţând spre cer
Dintr-o închisoare
Cuşca grea de fier.
Mucenicul naşte
Şi din urmă-i vin,
Ziua cea de Paşte
Şi-un Păstor creştin!
Multumesc mult. Nu am vazut-o pina acum…Cele bune…